agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-02-08 | |
am învățat să ucid
vremurile cînd aveam ceva de vînzare au intrat în catatonie. am învățat să ucid. simplificări de tot felul mă recuperează din lut. neobositul val mă spală de premizele inocenței. un ceas cu capac de argint ticăie în chitara lui Fripp. adorm în picioare cîntînd In The Wake of Posseidon și sînt limba de clopot într-un bărbat pe care l-am cîștigat la ruletă. nu mai caut decît ghearele cu care lumina mă piaptănă. somnul unei melancolii cabalistice: cu mine începe armistițiul, cu mine începe războiul. am învățat să ucid. știu pot vreau prețul final al păcii. încep să semăn cu mine însămi numai acolo unde spectrele mnezice țes din feminitate un ecran. pe trotuarul de vizavi, un puști își taie o venă hard din care gustă mai apoi vinul fără memorie. ambrozia feminizează istoria în aceeași măsură în care o violează. orașul e plin de fecioare injectate cu beatitudine. legate la ochi, purtîndu-și buricul încins ca pe un ac pentru tatuaj, ele inteapa sec textul despre violența craniilor rase. literele se aștern pe pielea lor cum firimiturile de uraniu într-un deșert arab. între picioarele tuturor virginelor încep să curgă picături de scîncet. lumea este o psihodramă pentru autiști: ca să exiști, e suficient să cumperi bilet pentru o cameră cu vedere la sufletul pereche. strada principală aliniază visele cum cuiele de lemn ce rămîn dintr-un copil agățat de făgăduința că moartea nu ne merită. King Crimson Collection nu aduce modificări importante în tectonica afectivă: mai întîi mă grăbesc să sparg nuci cu ciocanul unui cîntec de pierdut legătura cu lumea reală. apoi adorm sub narcoza unui miez de cuvînt ce mă penetrează. la urmă voi lupta să ies din acest timp cum dintr-o cămașă de forță creierul spălat al unei zeițe captive. cu mine începe armistițiul, cu mine începe războiul, cu mine începe levitația: am învățat să ucid visul celui ce mă destructurează. știu pot vreau prețul final al păcii.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate