Avânt de păsări adormite
Zguduie un mormânt de viață.
Albe speranțe colorate în negru
Își lasă culoarea să cadă pe un
Troutuar sculat din somn.
Că soarele zâmbește... asta mi-ai spus de mult.
Culori de galben palid încep să strălucească...
Am orbit în fața visului
Și nu mai văd nimic în afară
De un culoar de împliniri ieșite din cavou.
Moartea zâmbește. Îi mulțumesc.
Îmi mulțumește pentru dragostea dată
Și îmi dă viață...
Împlinire a liniștii... un șșșșșt continuu șoptește.
Îl aud și îl servesc cu vise...
Cărare încurcată de descurci fără să-ți mai zic nimic.
Viață, vei fi iubită!