de atâția dinți gura dădea pe dinafară, fiare înecând mâini jucăușe, buze ce se tăiau pe geamuri, rame înmugurind din pereți pentru a intra în unghii și să dea linii, atâtea limbi în față, roți lipindu-se de podea, eu clipoceam la suprafața apei, roșu se culca-n albastru, căzii pline de piei, ciorapi îngropând lemne, ochii alunecând din fluide în țepe, picioare căzând din borduri, cineva tot spărgea cercuri