agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-04-16 | |
Aseara am trimis o scrisoare catre soare.
Ii spuneam cat de dor mi-e de dansul… A plecat asa… pe neasteptate… L-am intrebat atunci (cand m-am vazut in intuneric) De ce a stins lumina… De fapt vorbeam singur… era plecat deja. Pana a-mi da seama de asta am crezut c-am surzit si orbit… Stateam neclintitsi puneam intrebari intrabandu-ma daca n-am si mutit… Apoi m-a luat frigul… si din dreapta - departe de inima – Am auzit un hohotit gros: “Se vede ca esti nou… Toti ne intrebam aceleasi lucruri la inceput… Ha! Ha!… Lumina!!! Lumina!!! Dupa ce-o sa stai o vreme pe aici vei rade si tu…” Ma piscam si durea… nu nu visam… Mi-am ca o fi un gand din alta parte a eului, Poate, mi-am zis, ca intre timp m-am transformat in noi… “Ma auzi?” - intrebai, “Da.” –mi-a raspuns. “Esti real?” “Ha! Ha!” –sunet de pasi… Pana sa-mi raspund unde pleaca, m-am pomenit plesnit peste ceafa… “’Tu-ti mama…” “Nu te enerva… pana sa te conving altfel m-as fi plictisit… dar imi placi…” “Iti plac? (ma pomenii razand)… nu sunt pe invers…” “Hi! Hi! (ras de femeie) te-a ars nou-nascultul… (apoi catre mine) Sunt Luminita…(cat se mai rade de asta…) lui i se spune Adam – nici el nu mai stie cum se numeste… Tu?” “Claudiu…” “Abel iti spunem (el chiar te place… cand te-a auzit prima data, m-a strans de umar si mi-a soptit ca esti altfel. Tu nu te-ai vaitat precum restul…) Si… pazeste ce spui… Aici nu se vede zambet sau ochiul cand vorba ti-e gluma…” Aici se bea mult, aici se vorbeste si plange (pe furis dar toti plang…). Asa am scris si eu scrisoarea… pe furis… Sunt sigur c-au scris si ca scriu totii… dar nimeni nu zice… Tineam semn cu mana pe unde-am ramas, Si la sunet de pasi o ascundeam. Cand eram iarasi singur, o luam de la capat… Si sunt sigur c-am scris si rand peste rand, cu pagina invers, cu foaia tot invers… Nu stiu de-ntelege, nu stiu de-o citeste, nici nu stiu de-ajunge… Stiu c-am trimis-o… 13.04.2005
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate