La ore matinale trezim simtirea –n noi
Si ne târâm `n ceață și ’n noroi

Mă plimb pe marile alei
In visul care-abia s-a stins
Privesc pe geam la toti acei
Ce noaptea-n pat nu i-a mai prins.

Care-i menirea noastră pe pământ?
Naștem idei, dar totul e în vânt.
Zadarnic rost... ne naștem morți
Cine-aruncă zarul de ’mparte sorți?

Am visat un vis frumos
Că toți am avea un rost
Și nu ne-am irosi simțirea
Și-am trece „dincolo” cu privirea.

Dar visul nostru iar s-a stins
Iar zorii nu l-au prins
Și-am intrat din nou în joc
Dansând mereu tot mai cu foc.