Doar tu mă mai aștepți
onest, neostenit
cu-aceeași tandră indiferență
să-ți mai alint valul capricios
în scoica urechii

la fel an de an
an după an
viu sau mort
dinainte de a fi
și pînă-n vecii vecilor


Totul e parcelat
amenajat
dichisit

plajă denaturată
violată bestial
de-o civilizație barbar-ramolită


Mers îndelung de-a lungul țărmului
istovire-odihnă
cu capul pe pieptul ei matern

în somn
tresar ocrotit
de respirația-i egală și calmă
de fabulos plămîn planetar


Singurătatea singurătății
geană înrourată

poamă
pe care vîntul
o degustă
pe care soarele o zvîntă


Oameni, gunoaie
vagi urme

apoi răminem singuri

nețărmurită
tristețea
ne-apropie și ne desparte


Statornică nestatornicie

imperceptibil și orgiastic
ceva se-ntîmplă mereu

revelîndu-se doar reveriei


Nici o perspectivă

schimbări de loc
de unghi
de decor

doar nostalgie crudă

promisiuni
clipind complice
în fiece nuanță

din senin
sfîșietoare bucurie