agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-07-02 | |
Tomografia unui sfant autocritic
La inceput a fost o dimineata de primavara Asa cum o vezi la 21 de ani Oameni insirati pe un fir, atrasi de condoleante Si de urari de bine, de mituri si de spectrul intemierii Ma gandeam la dragoste si de aia totul imi iesea pe dos Urmam un drum, trotuare lenevite de pasii creduli ai prietenilor mei Caci toti oamenii erau prietenii mei si nu ma tulbura Decat mirosul de afect si tamaie, de Dumnezeu ubicu. Credeam ca daca privesc o floare se va tranforma in arbore O pasare intr-un nor smintit si curajos, totul putea sa zboare Nu ma ascundeam decat de mine, ma pandeam,daca imi cresc si mie aripi ? O sa ma certe ingerii si nu vroiam sa ma pun rau cu ei. Lor ce le mai ramane, sa numere zilele vesniciei, sa cante psalmuri Cu vocea vantului, cu inima care in limbajul Morse cred ca spune SOS Mi-am gasit un loc de munca, am descoperit un motiv sa ma trezesc dimineata N-aveam de ce pana atunci si de aia dormeam putin, Nu erau insomnii ci doar o vigilenta crescanda, pluteam, vapori de fericire De a fi, undeva, candva, de a fi timpul dintre doua vesnicii MI-am luat primul salariu, mirosea a dulceata de visine a bunicii I-am dat mai departe, sa se bucure si altii Acum miros a sange, a minciuna, a cerneala irosita si a chipuri de intelectuali violati Au inceput ritualurile de trecere, aniversari si inmormantari Ocazii unice de a fi intr-adevar printre ceilalti, farisei ai iubirii Am devenit unul dintre ei, de ce vreti sa fim prieteni ? Cu ce drept am inceput sa fiu iubit ? Despartirile au curs Cu debitul cascadelor milenare, am incetat sa fiu doar un solvent Sa dau culoare si sa precipit o stangace intelepciune, nu inteleg si nici acum Nu ma ridic la stele decat daca inchid ochii. Am terminat facultatea, mi-am scris statutul cu acul in coltul ochiului O mie si una de nopti, atat mi s-a parut supliciul invatarii printre exemplare Ale paleozoicului modern. Profesori cu miros de sulf, cred ca incepusera sa putrezeasca Si eu la fel, si acum incerc sa folosesc dezodorizante, m-as devora daca as putea Fara apetit ci doar din pornirea eternei reintoarceri. O vreme vroiam sa-mi creez vesminte, sa fac totul cu mana mea Acum repar totul, trecut, prezent, peticesc cuvintele, frazele, Prozidia vietii mele cotidiene s-a colmatat, ictusul e discronic, transpir de spaima Picaturile de sange imi ies prin piele si nu vede nimeni. Sunt tot eu cu mine ! Ce singuri suntem ! Am invatat sa ma opun, oricui pana si mie, poate asa Ma downloadeaza si pe mine cineva si ma cuprinde pentru cateva clipe Am obosit Anunt Mincinos patologic, vand fericire second-hand pentru un disc cu Fantezia Scotiana a lui Bruch. Se spune ca a fost ultimul in ceva, Eu sunt primul in nimic.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate