îmi picură vara crom peste iriși
din frunzele stinse în trecătoare umbre
somnul vântului lasă visele în vârful durerii
nu mai pot foșni în palme făgăduințe
acum sunt tulburi înlănțuirile fulgerelor
ca o antică paradă
a norilor născători de verde


las noaptea mistralului


drumuri încercuite lent printre pierderi
numai o apariție incoloră îmi zbate pleoapele
în ploaie am deschis nefiresc inima
ochii au adormit iar lumini peste prag
ca o neașteptată zvâcnire de umblet
în mâini țin și acum umbra
primei tale veniri înghețate