agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-07-08 | |
"E trecut de miezul nopții
Cântă somnoroși cocoșii E o liniște deplină Până și vântu-n grădină Doarme ascuns dup-o sulfină. Când, deodată, dintr-un colț, Se aude ronț-ronț-ronț… Pisicuțul Pisicel Sare ars dragul de el. Hei, cine-mi strică nopticica? Vezi, n-o trezi pe mămica! A tors toată ziulica Lâna de pe o oaie sură Să-mi facă mie căciulă. A tors lâna de pe țapi. Să-mi facă mie ciorapi. Și lâna de pe doi urși Să-mi facă mie mănuși. Arată-te, dacă poți, Cine ești și ce hram porți! Șoarecele Ronț-Ronț, Căci el se afla în colț, Se uită la Pisicel, Îl vede cam tinerel Și, râzând pe sub mustăți, Îi zice: Măi, pisoi pe patru roți, Motănică, motănel, Cu lăbuțe de cățel și codiță de purcel, Motănică, motănaș, Ai curaj de iepuraș Și dinți de lapte și caș! Când aude Pisicel Cum râde Ronț-Ronț de el, Zice-n gând: Dragă mămică, Fiul tău nu are frică! Și se aruncă ca un glonț Drept în colț peste Ronț Ronț. Măi, Ronț Ronț, ești un bandit Și-ncă unul renumit, Ai umblat și-ai tot umblat Dar iată ți s-a-nfundat. Eu te duc la comandant Unde vei fi judecat. Judecat și condamnat Pentru tot ce ai furat, Pentru tot ce ai stricat. Ai ros sacul de mălai La familia Mihai Și zece saci de făină În depozit la cantină, Ai ros toată slăninuța În pod la baba Tincuța, Nepoatei lui Moș Istrate I-ai ros cămașa de noapte, Iar moșului, un om bun, I-ai ros punga de tutun. Ai ros penare și cărți, Gume, creioane și hărți. Elevului Ion Timofte I-ai ros carnetul de note, iar pe elevul Bogdan l-ai lăsat fără ghiozdan. Și, ca să îți râzi de noi, Ai căutat un cotoi Mai bătrân, mai somnoros, Și mustățile i-ai ros. Măi, Ronț Ronț, ești un bandit Și-ncă unul renumit Ai umblat și-ai tot umblat Însă acum ți s-a-nfundat. Și cât ai să porți mustăți Tu să uiți nu ai să poți c-ai fost prins într-un târziu De-un pisoi pe patru roți. Eu te-am prins, eu, Pisicel, Cel mai tânăr motănel!" *Este una dintre cele mai dragi poezii, dacă nu chiar cea mai dragă, din copilărie. Îmi aduc aminte că era o cărticică întreagă despre aventurile lui Pisicel, pe care le știam pe de rost la vremea respectivă. Anii au trecut, copilul a crescut și din toată cărticica aceea nu își mai amintește decât atât. Din nefericire, nu mai rețin nici autorul...când îl voi redescoperi, voi introduce textul în bibliotecă, până atunci sper să regăsesc și cărticica, și poate și alți copii vor dori să citească și să se joace cu Pisicel.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate