agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-07-24 | |
Trilogia “Proiectul unei limbi universale”
Partea I - “SUFLETUL” Motto: “Prin clopot nu dai veste Doar unui singur om Ci zvoană - ’mpărățită Ce vine de la Dom” Clopote - poeți români (6) 57.Dimitrie Petrino În munți … Când dulcele-ți suspinuri, acorde amoroase, De mii de ori în mine vibrând au răsunat, Ca clopotul de sară, în oare misterioase Cu fluierul poetic de stâncă repetat. *** 58.Al. Philippide Berceuse … Știi pe de rost și crengi, și vânt, și ciori. Și-un clopot iarăși a-nceput să sune. Nu-i bine, seara, să-l asculți ce spune. Așa răsună-n fiecare seară, Și vântul frânge sunetul – de-ți pare Că-i o ghitară Cu arii singuratice și rare… *** Ceasul greu … Lăsasem în orașul de piatră și metal Biserici proaspete de cărămidă Cu-nfățișare roșă de spital Și clopote ce sună cu scârbă și obidă… ……………. O, ceasul greu – O, ceasul rău – O, ceasul Pe care-ai vrea să-l sari în timp, să-l treci, - Când nu e clopot să-i rostească glasul Și să vestească clipele lui reci... *** Clopotele Duminicile-n fiecare săptămână Când clopotele-n mantii de bronz se iau de mână Și-ncep să colinde Cât vazduh glasul lor cuprinde, - Umflați de vânt, Buimaci, târându-și umbra greoaie pe pământ, Toți nourii aleargă cu clopotele-n zbor Pe urma lor; Iar când în zare ca-ntr-o văgăună S-au prabușit cu toții împreună, Din ce în ce mai limpede răsună, Împodobind cu aur proaspăt crinii, Goarna luminii! Și-atunci tot cerul se preschimbă În clopot ‘nalt cu soarele drept limbă Care bate Clipe de lumină Pentru cei a caror inimă se zbate Ca limba unui clopot rostogolit în tină. În hohote sonore vazduhul se destramă Când clopotele-n tropot de copite Îndeamnă sufletele toropite Și le chiamă Cu ele către soare să s-avânte, Sărmane clopote cu aripi frânte! Și-atunci nebunii care-ntr-una urlă Cu sufletul la gură ca o surlă Când clopotele-n fiecare turlă Cu ură-și mușcă frânghiile, botniți, - Nebunii intră pe furis în casă, Și tac din gură, și s-ascund sub masă; Căci trebuie să știți că din clopotniți Îndată clopotele au să zboare În cavalcadă către soare, Și-au să se-ntoarcă liniștit, la trap, Să ne cadă pe cap, Să ne cadă pe cap! Dar eu, care nu sunt nebun, Vă spun: Că clopotele-n fiecare săptămână Se iau de mână; Își suflecă mantalele-ntr-o horă Sonoră; Și-apoi pornesc ca să colinde Cât văzduh poate glasul lor cuprinde. Dar vă mai spun, Eu, care nu sunt nebun, Vă spun că toate clopotele spun: Că, dintr-o dată preschimbate-n goarne, Au să răstoarne Văzduhul peste noi ca un puhoi De cer albastru și lumină multă, - Și-atuncea noi, Care suntem acei ce tac și le ascultă, Stăruitori vom sta cu fruntea boltă De revoltă, Cu ochiul cupă de nădejde multă, Cu zdrențele azurului pe noi, Surâzatori – cu clopotele-n noi! *** Palatul … Drumeagul neumblat călăuzea Sub bolți de stejăriș plimbarea noastră, Și-un dangăt lung de clopot împletea Un fir de aur palid în liniștea albastră… *** 59.Ion Pillat Aci sosi pe vremuri …Ea-l asculta tacută, cu ochi de peruzea… Și totul ce romantic ca-n basme se urzea. Și cum ședeam…departe, un clopot a sunat, De nuntă sau de moarte, în turnul vechi din sat. ……………. M-ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist, Și ți-am părut romantic și poate simbolist. Și cum ședeam… departe un clopot a sunat - Același clopot poate – în turnul vechi din sat… De nuntă sau de moarte, în turnul vechi din sat. *** Adio la Florica … Ramâi la noi! Un clopot din Izvorani mai plânge Și tot aud în urmă: la noi - la noi - la noi… Opreste-ți telegarii cu nările în sânge, O, surugiu năprasnic gonind ca un strigoi… *** Cântec de vremelnicie … Dau să scap – de tine nu pot. De-nflorire și de spini Stau legat de rădăcini Trainic ca de cer, un clopot *** Cel din urmă … Să fii un măr de aur în mărul plin de mere, În clopot să fii cântec și în amurg tăcere, Să crești în grâu cu grâul și-n inimi cu iubirea – Ca vorba ta să cheme în noi nemărginirea, ……………….. Ca să păstreze-n tine, ca-ntr-un imens muzeu, Cu floarea cea mai mică de crâng, pe Dumnezeu… *** Cina cea de taină Prin ulmii de sub vie, pe deal, mai știi tu casa Ce-albește ca și oul în cuib sfios de foi? Mai știi tu cerul serii cu fețe ca mătasa Și clopotul cirezii venind de la zăvoi… *** CRA-RO-RA-RA … Era de când e lumea, de mult, de nu știu când: Se lumina de ziuă… cu țara cot la cot, Se depărta chervanul din clopote sunând, Ne tot purta pe drumuri ce le-am uitat de tot, Pierdute pe vecie… Dar pasărea țipa Cu glasul ei de toamnă târzie: cra-ro-ra-ra… *** Din Bretania …În zori de zi se împânzește marea Prin neguri zăbrelite de lumină, Bat clopote, blajine, în surdină… *** Drumul magilor – Spre schit Clopotnița de lemn păzește peste curpeni, Și clopote vechi înalță glasuri mari Să cheme prin păduri, cu sufletul în cumpeni, Pe călătorul stând la crucea din hotar… *** Florica - Vârful dealului … Þinutul unde seara din lunci și din zăvoaie, Ca și argintul sprinten, viu apele sclipesc, Și unde clarul cântec de clopot creștinesc Apropie colina de-a cerului văpaie… *** În luncă … De n-ar începe-acuma ca-n amintiri să sune Lung clopotele-ncete ce vin de la zăvoi, Dar vacile în noaptea albastrului trifoi Treptat se-ndepărtează prin vis și prin pășune… *** Mânăstire … Și-aș fi crezut că totu-i zugrăvit Și că privesc, copil, o stampă veche, De nu-mi venea – când șters, când deslușit Un zvon adânc de clopot la ureche. *** Morții Și-n paragina cărării, Pe tăcerea înnoptării, Mai întâi răsună stins Ca un zvon de ape-n ropot, Vuiet depărtat de clopot, Lin ca luna care-a nins. Dar, mai tare pe măsură Ce lumina lunii fură Înțelesu-adevărat Al vâlcelei și-al pădurii, Crește-n zbuciumul furtunii Clopotul nebun din sat. Zi de aur tremurat Se coboară peste sat, Zi de toamnă cu lumină Galbenă ca de sulfină. Și pe strâmta cărăruie Umbra pustnicului suie La clopotnița pe care Cade cu-o cutremurare De lumină, alb în zbor, Stolul porumbeilor. Și un cântec clar de toacă Seara-n sunete-o îmbracă… Râul îi răspunde-n șopot Și strălimpede un clopot. *** Mureșanu … Turnat-am cu al meu suflet în al iubirii clocot Sa sune mântuirea Ardealului, un clopot. El sună clar pe Crișuri, el sună pe Târnave, Să scoale inimi moarte și suflete trândave; El cânta sus pe Someș, el cânta jos pe Olt, Unirea să-nflorească ca rujile în volt… *** Prevestire … Mi-ești, fiule, un clopot sfânt în care Aștept să sune ceasul meu deplin Când voi porni spre umbră și uitare – Cum stă legat de cer un peregrin, M-așez și eu cu sufletul în zare, Chemându-ți limba grea ca un destin. *** Roata morii Pe ceruri amurgiri revin. Ascultă: Un clopot sună tainica dojană… Vuiri de vânt și freamăte și șoapte Descresc, cresc și tac pe nesimțite… *** Scrisoare .. O toacă bate tainic. Un clopot sună lung. Sfântă Maria mică e mâne. și te-ajung Nu pot decât cu slova, cu gândul și cu dorul… Seara la Miorcani … Ca un far de piatră, turnul, dârz biserica-și ridică Clopotul de seară-i paznic veșnic trist și veșnic treaz… ……………….. Suflete, te pregătește, vântul serii bate încă… Ce corăbii ne vor duce, vis și trup, la Dumnezeu? Clopotul de seară sună de plecare și mereu Faruri noi se-aprind în stele pe un țărm de crez și stâncă, Pe un țărm la care poate n-o s-ajungi nici tu, nici eu. *** Toamna Precum seara, pe câmpie când fâșii se prinde ceața, Tot auzi sunând vecernii și nu știi de unde vin, Sub frunzarele rărite amintirea chiamă viața, Dar trecutul îi răspunde ca un clopot în declin… *** 60.Gheorghe Pituț Boală … Văd epilepticii în convulsii lunare, leșia de pe fețele lor ar trebui fiartă într-un clopot pustiu. *** Prima lumină Pentru credința mamei aud ursitoarele croindu-mi drumuri: Dăm acest copil Soarelui și Nopții deopotrivă mai atent la tristețe Și străin al trădării. Cu șapte funii zdravene Îi legăm pămîntul de picioare, de limba a șapte clopote îl spînzurăm de cer, punem pe umerii lui tot părul cărunt al bătrînilor să-l apese Și să-i aducă aminte. *** 61.Florentin Popescu La Clopote Trag de clopot limba într-o parte mâinile mă dor și-am obosit demult greu e clopotul și în balans mă saltă Și lovesc cu furie de parcă inima oprită dupa lege ar continua-n metal să bată; sunt bolnav că pleacă unul dintre noi plâng și sălciile și-i cerul ud Și eu trag cu disperare lanțul țipetele satului să nu aud Și când cade-n groapă lutul pe vecie peste clopot disperat mă-ndoi inima plecatului din sunet s-o mai țin o vreme lângă noi. *** 62.Veronica Porumbacu Bat clopotele Bat clopotele învierii bat pe străzile vecine Și în mine Și dangătul se leagănă ușor ca în amurguri liniștile pline. ………… Bat clopotele învierii bat, dar dumnezeu ori a plecat ori a murit de mult. Și clopotele bat fără-nviere Și clopotele bat – bat în tăcere Și eu le-ascult. *** Fără titlu …Trag clopotul muntelui. mă scald în toate pîraiele Și-mi place să prind în mers pulpanele vîntului. *** Fetele … și seara, cînd fetele mele s-au strîns sub un clopot senin, le privesc în ocol cu sufletul plin ca un clopot, de sunet… *** 63.Alexandru Scepkin Amurg Pe coastă suie turma Și zăngătul de clopot Se-ngînă cu jelirea Izvoarelor în ropot… *** 64.Marin Sorescu Iată… … Cineva te-a înțeles pentru o clipă Făcând numele tău Sa trecă prin corpul tău, Sonor și dureros, Ca limba de bronz Prin golul clopotului. *** 65.Radu Stanca Coșmarul tiranului … Strigă din fereastră, majordomul, Străjilor ce moțăie pe suliți, Să alunge albele fantome Ce se-adună-n pîlcuri lungi pe uliți! - Le-aș striga de-aș ști că pot, dar nu pot. Se-adună-ncet, sunînd din clopot…. *** Regele visător … și neîncetat prin burg strabate-un hohot Cînd pe sub turnuri lungi, ca niste salbe, Cu fețele-nvelite-n giulgiuri albe Leproșii merg sunînd încet din clopot… *** 66.Zaharia Stancu Amurgul se întoarce Amurgul se întoarce cu zvonuri largi de clopot Și clatină’n grădini măslini cu roade sfinte, Se schimbă vorba noastră deodată’n tainic șopot Și tu mi te alături, cu umărul, fierbinte. *** Cântec șoptit Vesel sună clopotul mare. Îngropăm ce e veșted și vechi. Cu roșii cercei în urechi Vremea nouă galopează în zare *** Clopotul de aur Vrea clopotul de aur în pieptul tău să sune? Obrazul meu e astăzi întunecat și vechi. Aruncă’n urmă pașii trecutul să-l adune Și să ți-l ducă ghem de gemăt în urechi. *** Cu pâine și cu vin … Ci mîna mea, naivă, te-a zugrăvit pe-o frunză Să poată mai aproape de suflet să te-ascunză, Și-n inima ce cîntă, clopotul prelung de hram, Cu pîine și cu vin, desculță să te am. *** Mă prind pe plaiuri vechi … Amurgul se prăvale în zări, un clopot plînge, Și vîntul bate lin cu miros copt de struguri… *** O toacă sună-n zare O toacă sună-n soare și inima îmi bate Asemeni unui clopot de bronz stravechi ce-ar vrea Să stingă plînsu-mi amar de lumi întristate Cu dangătu-i sonor, și luminos, de stea. *** 67.George Virgil Stoenescu Exorcism – Lui Constantin Galeriu … Ci trage clopotul între mine. În bolțile crăpate până pier Credințele în noaptea care vine! *** Rondelul Spitalului Parhon – Lui Mihail Coculescu E trist spitalul, trist e la Parhon Te afli parcă într-o mânăstire, Alături bate clopotul, dă știre – Saint Paul te-așteaptă palid la amvon… *** 68.Cicerone Theodorescu Jurnal 1941 În cea mai de sus spînzurătoare Pe-al meu l-au ales, dintre popoare Să spînzure, în cea mai de sus. Pe-al meu l-au pus: De leșul lui vîntoasele-n hohot Zgîlțîie, trag, ca de-o limbă de clopot. ………….. În cea mai de sus spînzurătoare Pe-al meu l-au ales dintre popoare. Pe-al meu, dintre popoare, l-au pus Să spînzure, în cea mai de sus… Și-n larma de arme lovite greoi, În vuiet nocturn de război, Oh, uriașii, uriașele, Ucigașii, ucigașele, Ca pe un clopot în clocot tiran. În false convulsii zbătut, fără glas, Leșul l-au tras, mai cu sete, de funie, L-au smuls ca să cînte, să sune. *** Slavă în amintire … Sufletu meu, nedestăinuit, Taina-ncuiată Ce m-a torturat, Clopot de cleștar, care, stat, Cînd o să bată Se va fi spart - *** 69.Ștefan G.Theodoru Acolo (Din Soare Apune – New York) …Acolo unde fost-a de mult timp în care De-a buciumilor sunet se mângâiau coline Iar dangătul de clopot la Sfintele Altare Bătea a mîntuire să’ndemne și s’aline… *** Fărâme și bucăți … Clopote se-aud în noapte, Firea se îmbracă’n șoapte Dar, ca și în alte dăți, Eu din lucruri și din fapte Strîng fărâme și bucăți… *** Înfruntare (variantă) … Adînc un clopot o să sune Pentru cămin, pămînt, mormînt Și-o să zîmbească Domnul Sfînt Cu noi în rugăciune. *** Culese de Ovidiu OANA - PÃRÃU (VA URMA) |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate