agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-11 | |
Triunghiul numărul unu
se așază la întâmplare pe pânză. Se iau apoi doi sâni din hârtie creponată (eventual de la aceeași femeie) și se retușează substantivizat conturul cu un cărbune. Se șterg urmele celorlalți dinți sau părinți și se iubesc în același fotoliu cel puțin pentru câteva cuvinte la rând (cum ar fi: astronaut, cântec, gutuie ) după care se așază și restul de mobilă și se caută pantofii cu toc. Triunghiul numărul doi se așază sub triunghiul numărul unu respectând strict indicațiile artistului despre femeile deghizate subtil în părți de propoziție principale, despre așezarea turiștilor americani în rândurile din față sau despre triunghiul anterior. Apoi se citește ziarul în elefantul de vis-a-vis și se aprinde o țigară. Se apucă femeia de toarta cuvintelor, de toartele gândurilor, de toartele iubirilor trasate anterior și se împarte în trei idei: ideea numărul unu (despre dans) ideea numărul doi (despre poezie) ideea numărul trei (despre celelalte idei). Se discută apoi ore în șir cu draperiile trase, cu ploaie neapărat despre triunghiul numărul trei și despre încadrarea lui între tine și ea. Se mai face loc unui verde sau unui curcubeu atât cât durează un verde sau un curcubeu și apoi tabloul e gata: Uite: noi doi încă ne mai ținem în brațe pe după triunghiuri, pe după pânze, pe după cuvinte.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate