Am adunat mii de cuvinte
care si astazi mocnesc
Dar
Nu doresc sa apara
Pe
fata
Hartiei albe...
Nu indraznesc...
Am adunat mii de sentimente
Ce nu se mai
sfarzec
Dar
Nu doresc sa se apropie
Nu indraznesc...
Am sters mii de cuvinte aspre
ce ti le-am rostit
De atatea ani...
Dar desi fata vieti a ramas alba
Ele toate ma
Dojenesc...
Am cules ieri un brat mare de
Astre
Dar
S-au pomenit a fi Trandafiri...
Si
Mainele mele desi sunt aspre
Dar
Spinii lor
Inima mi-au ranit...
Am fost hoinar in viata asta si uneori
Am regretat
Trecand adancuri innegurate
Si zari scaldate
De
Juramant...
Nimic nu poate sterge arsura
Soartei...
Asa o cred asa
O vad...
Nimic nu schimba viata noastra...
Dar nici o clipa
Din
Ea
Pierd...