casa mea
are geamurile prea la stradă...
prea bate ploaia,
prea-i decolorează soarele perdelele...

a trecut un adolescent,
s-a privit în sticla stropită
de mașinile care trec mult prea aproape,
mult prea aproape de casa mea...

s-a văzut frumos,
și-a aranjat puțin părul,apoi
a trecut mai departe...

de pe partea cealaltă a străzii,
probabil,se vedea altfel
dacă se uita în aceeași sticlă stropită
de mașinile care trec mult prea aproape,
mult prea aproape de casa mea...
s-ar fi văzut mai frumos
sau poate n-ar fi văzut decât
noroiul uscat-urmare a vitezei mașinilor care stropesc
când trec
inuman de aproape de casa mea.

A plouat mult...
tocmai am spălat geamurile...
băltoacele își așteaptă
mașinile în viteză,cele care trec atât de aproape,
mult prea aproape de casa mea.