agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 5731 .



Meditație
poezie [ ]
Traducere de Sanda Arbore

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Lermontov_Mihail ]

2009-08-22  |     |  Înscris în bibliotecă de Bot Eugen Iulian



Ce trist privesc tabloul acestei generații
Cu viitorul sumbru sau gol la infinit,
Plecată sub povara atâtor generații -
Vlăstar prea crud, în lene-mbătrânit.
Am moștenit din leagăn averea părintească:
Înțelepciune stearpă în sipet greu de vini,
Un drum de viață neted, făcut să ostenească,
Așa cum râzi în silă printre meseni străini.
Ce bine-i și ce-i rău - puțin ne pasă!
Abia în zorii luptei trândavi vom lâncezi,
Fugind, de vin primejdii, cu spaima rușinoasă,
Și smirna stăm în fața măririlor de-o zi...
La fel un fruct prematur se-ntristează:
E găunos și searbăd când vesel se desfac
Corolele pe ramuri - și-n soarele de-amiază,
Îngălbenit, el singur cădea-va din copac.
Știință făr` de roade, secătuită minte!
Simțirile alese le tăinuim gelos,
Ocol dăm pasiunii, cu teama să ne minte -
Omida îndoielii-adânc ne-a ros...
Atins-am numai buza pocalului vieții
Dar vlaga sănătoasă, puternicul tumult,
Curând se irosiră și seva tinereții
Sleită e în inimă demult!


Visarea născătoare de poezie, artă,
N-o mai alintă mintea în dulcele avânt -
Ce-i încă năzuință, ascunsă-i și deșartă,
În pieptul nostru putred închisă ca-n mormânt
Iubirea e-o-ntâmplare și-ntâmplătoare ura,
Altar nu li se-nalță și jertfe nu primesc;
O stranie răceală pecetluiește gura
Și-n sânge patimi oarbe clocotesc!
Chiar până și străbunul desfrâu, cu vâlvă mare,
Păstrând decența vârstei în pueril elan.
Acum e o corvoadă și plini de nepăsare
Ne-apropiem de groapă cu fiecare an...
Batjocorind trecutul, bicisnici vom străbate
Prin veac fără o faptă, un gând nemuritor,
Căci geniul ce deschide cărări necercetate
Nu și-a mai spus cuvântul cerut de viitor.
Iar mâine cetățeanul ne va rosti amara
Și dreapta condamnare în aspru vers de foc;
Cum fiul zvârle-n față disprețul și ocara
Părintelui ce-o viață s-a ruinat la joc.




.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!