Singur într-o celulă,
neputincios între zidurile groase
și pe deasupra condamnat la moarte;

Condamnat la moarte printr-un
nenorocit concurs de împrejurări
și un șir de erori incredibile;

Câte din acțiunile oamenilor
sunt într-adevăr perfecte?
Către cine să-și urle nevinovăția
dacă nici un juriu nu l-a luat în seamă?
Somnul nu se mai atinge de el.

Oamenilor,
de ce vreți să îmi luați viața
pe care mi-a dat-o Dumnezeu
și eu n-am nici o vină?!

Și punându-și palma pe zid,
disperarea din el a strigat:

- Nevinovat sunt eu, Doamne,
fă ca urma palmei mele să rămână
mărturie pe acest zid!

Și Dumnezeu i-a ascultat ruga;

După execuție au încercat să o acopere,
să o vopsească, să o răzuie
dar urma palmei lui cu degetele răsfirate
apărea mereu, la fel de bine conturată

Până la urmă porțiunea aceea de zid
a fost decupată și zidul refăcut

Ea se află acum la muzeul
condamnaților la moarte