Cât de frumoasă iera garoafa din mânuța ta...
Trei picături de rouă și
Inima mea în
Două...
Stâlpul ăsta subțirel...
Și el e contra mea...
Iar frumoasele garoafe din mânuță...
Pe care de atâtea ori am sărutat-o...
Și degetul tău mic atât de cuminte îmi declara...
Atunci...
Că stăpâna mea...
Te iubește băete...
Și eu nu înțlegeam că te distrezi...
Și ai un plan pe care...
Iatâ-l și acum îl
Urmezi...
Știind că eu te pândesc de după acest stâlp care
Pare mai mult a Trăstie de baltă...
Tu îii zîmbești acestui ins...
Iar pe mine ieri m-ai convins...
Eu plec Ghiță la Nătălița...
Și acum iată care e Nătălița!!!
Un ins cu pantaloni și cu o chică lungă...
Zâmbești...
Și te prefaci că nu mă vezi...
Dar de unde să fi știut eu...
Că tu ești...
Iar eu...
Nu sunt...
Eu...