agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-11-17 | |
In dimineata asta vreau sa ma trezesc pe malul marii
Sa ascult valurile ei somnoroase si inspumate selenar Sa simt vantul dansand in firele mele de par albe Sa aud pescarusii cantand simfonia libertatii lor plutitoare... Nisipul sa sclipeasca si sa-mi arda talpile ude Soarele sa-mi sopteasca un nou inceput Sa ma invaluie un sal imprejurul soldului si sa se zbata in vant Sa am ochii intre-deschisi si sa sorb licoarea aurie a diminetii... Pe malul marii nostalgic sa ma asez,aproape de ea Si-ntr-o scoica sa-i aud bataia si s-o pastrez ca o dulce amintire.... Din departare sa se vad o silueta gri care sa se aproprie Sa fie un batran,carunt cu ochelari, venind...si bastonul-i sa se scufunde in nisip... Sa paseasca usor,atent si sa ma faca sa simt din nou acel fior Sa se aseze langa mine ,sa-si lase pletele in vantul marii Sa-mi asculte respiratia si sa aiba o privire de vagabond in ochi Sa-mi ceara lamurire pentru anii ce-au trecut si pentru momentul sublim... Sa-mi tina apoi mana in mana lui zbarcita si aspra... Din ochiul incercarnat,pe obrazul drept sa-i curga o lacrima Care sa ma inece intru totul in amintirea toamnei In care impreuna,spuneam o rugaciune pe-o banca,intr-un parc... Poate chiar si-atunci am visat la marea ce ne va imbratisa azi Dar ni s-a parut prea lung trenul,prea grea calatoria.. Si iubirea noastra...hmm...nu parea a fi tocmai o scoica Dar am revenit mereu la ea,si ca o planta intr-o carte am pastrat-o... Il vedeam pe batran cu ochii mari,senini,cu parul de frunze Cu pielea alba ,cu zambetul in coltul gurii si cu neincrederea lui specifica Era inalt si-mbratisa puternic cand vantul sufla mai incapatanat Ii placea sa numere stelele si sa ma minta cu ele,sa ma piarda prin ele... Ma vedea tot ochioasa ,rosie in obraji si cu buzele tremurande Inchideam ochii si parca ma scufundam in alta lumea ,in adancul meu Eu eram cea care spera,care credea in toata nimicnicia lui Eu eram aceea care ii mangaiam fruntea plina de delir aiurit.... Si iata-ne azi,printul meu chipes,la tarm de mare spumegata Cu ochii spre cerul necuprins ,tinandu-ne de mana,imbratisandu-ne privirile Ne povesteste vantul despre praful tineretii noastre Si despre cum a fosrmat o piatra tare in tot acest timp... Ne ridicam,ne sorbim unul spre altul si inaintam in larg Valurile ne patrund si ne inghit iubirea pe veci,curata... In dimineata asta vreau sa ma trezesc pe malul marii... Si tu sa iesi din vasul pictat ,sa te unesti cu vantul si sa ma chemi in larg....
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate