Sufletele au rămas prea înguste
pentru grămada de amintiri vetuste
și miroase a mobilă veche...

O ramă atârnă de perete,
cu o fotografie îngălbenită,
dar nu de vreme,
ci de privirea nepotrivită,
rămasă blocată între bucăți de lemn.

Flăcări se revarsă din iadul intern,
miroase a lemn ros și cenușă.

Am ars fotografia din rama pusă
pe perete, dar o caut cu ochii în gol...
Și mâna-mi tremură, palmele dor...

Curăț pozele rămase de praf și mă rog
să întâlnesc în oglindă un chip cunoscut...
Privesc în oglindă buimacă, și ea, către mine,
privesc înainte, atârn în trecut.

Atârn într-o poză îngălbenită,
tânjesc în poză după privirea nepotrivită...