agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-12-21 | |
Ne-am îndepărtat, un început de iarnă e acum între noi.
între mine și lume, o altă ezitare... îți recompun chipul cu degetele și cu ochii. se insinuează moartea în ei, deslocuindu-le timpul. și când, cu greu, te pot privi aievea, zdrobind-mi zilele pe care le-ai furat uitării, găsesc pe chipul tău insuportabila fericire. să fie numai ceea ce eu însumi cunosc, sau doar o premoniție? nu te mai pot întâlni, rostul dintre noi s-a dus, inima ta e ruptă și aud cum curge veșnicia din ea. nu pot s-o adun din case străine. complicând tot ceea ce știm despre regrete, ne-am mai întâlnit o dată și nu ne-am vorbit. n-am mai avut cuvinte să-ți lipesc de inimă, nu pot să o repar pentru că ea continuă să bată aiurea acum, doar în biologic. sunt zile în care îmi este de ajuns să privesc norii pentru a putea să știu că timpul nu vine din cer, ci numai din noi... îmi pare rău de lucrurile pe care nu voi avea ocazia să mi le amintesc. mă gândesc astăzi la tine doar pentru că lumea nu îmi este suficientă. sunt trist, atât de puține schimbări am văzut și nici măcar nu ai făcut parte din ele... îți îmbătrânesc picioarele care te-ar fi putut aduce la mine, eu, cel care de-a pururi va rămâne tânăr, dar care în urmele lor va fi mereu pierdut. întors din dorință, stau și mă gândesc cum am considerat că abia de la tine încolo începe universul meu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate