bucăți din cer cobor în mine-atunci de mă iubești.
în altă zi veciile nu-ți mai cobori
într-o uitare cruntă înlemnești
reîntregind bucățile de cer și zbori, și zbori.
nu te-nțeleg, oricât aș vrea, iubito
căci ești când pasăre, când pământeană...
aceasta-i soarta care Domnul ți-a sortit-o,
sau vrei sa-nchizi o mult prea veche rană...?
mă vrei pe mine,-l vrei pe cer; ți-e frică de-amândoi...
cobor din cer bucăți de cer să te-nvelesc
când te cobori în somn dumneeiesc
și aripile nevăzute îți sunt moi.
e tot tărâmul coperit de lună; o nimica...
în mine doar se bat divinul și cu frica.