În limfă,
în creier aleargă
nestarea și veșnica fugă...
Și setea de liniște
îmi zbate în gambe,
frământă și patul
asupra-mi triumfă...
Îmi fuge și ora
și pasul îmi fuge
rămâne stăpână
o minte blocată
un tânăr...

În ochii tăi seara
îmi murmur o rugă,
cutreier prin fire,
îmi caut amurgul.
Iar talpa mă doare,
e ruptă și cizma,
îmi udă și timpul.
Și fuga-mi ajunge...
Tot caut un loc
cu seri animate,
lăsat de un an,
din care-aș porni
alergând...