Martie, unele zile ale tale
Sunt faste și-acoperite cu primele petale
Ale florilor și se scurg în cântece de păsări
Venite din caldele și îndepărtatele zări.
Martie ești prima luna din an
Ce pui pomilor salbe,
Fără de ban
Din grădinile ce par întinse lințolii albe.
Și toate încep cu prima zi, cu mărțișorul,
Mic și cochet
Ce-i aninat în piept
Cu un tandru gest și ca un semn de respect
Lui i-am dus dorul,
Din vara trecută până în miezul iernii ornată cu albul
zăpezii
Si de la ploile toamnei la strălucirea gheții srăzii.
După mărțișor vine o zi specială,
Ce e: a femeii, iubitei, fiicei, mamei, bunicii
Și lor, le spunem fără sfială,
Noi: soții, prietenii, frații și pruncii,
Să ne trăiți!
Și să ne iubiți!
Fără să ajungeți prea devreme, să ne jeliți.
După mijlocul tău dragă lună,
A fost cândva o zi și bună și mai puțin bună
Ce aici pe pământ l-a adus
Cam în vremea Lui Iisus,
Pe Ovidiu, poetul nefericit,
Fiul Romei, la noi pe țărm rătăcit
Și greu pedepsit
Să-și trăiască ultimii ani
Alături de grecii și geții prieteni
Înconjurați de barbarii dușmani.
După ziua fastă a poetului roman,
Într-un sat transilvan
O sevă se adună într-o rădăcină
Și dă o tulpină
Din care s-a născut o fată, o Ană
Puțin și bănățeană
Și c-un nume mlădios ca o liană
Ce mereu poartă cu ea o tolbă cu versuri
Frumoase, suave ca niște vechi eresuri
Pline de gânduri și-adânci înțelesuri.
Și-n a tale zile finale
S-a născut un cavaler, fără armură din zale
Îmbrăcat doar în cuvinte
Și uneori în necuvinte,
El s-a numit, Nichita simplu
Și a măsurat c-un vers timpul
Și viața petrecută pe acest pământ
Ce i-a fost și mamă, dar și lăcaș sfânt
Până când în zare a văzut Olimpul.

martie 2007
Galați

Nota autorului: 20 martie- anul 43 îen s-a nascut OVIDIU

25 martie- s-a născut ANA BLANDIANA

31 martie- s-a născut NICHITA STÃNESCU