Ceva despre prostituție națională

De când Moldova-n chin se zbate
Și tîrgu-i plin de maidanezi,
Mai multe fete deocheate
Se duc la turci, și la francezi...

Duioase fete de la țară
Cu care-odată ne mîndream,
Se duc buluc peste hotară
Făr-de rușine de-acest neam!

„De vină sunteți voi, bărbații! –
Așa ne-acuză, ne răspund !
Și se tot duc, se duc la alții
Să vîndă dorul și-a lor fund...

E rai acolo-n Europa,
Ori prin Americi, Arcanzas...
Își vinde cinstea Penelopa,
Părinți și frați își vinde azi!

Rodica, Lina, Mariana
Deprind cel grai englez pe viu,
Știu greaca și italiana
Și limba patului o știu!

Avut-am chiar și-o deputată
Silabele-i sunau mieroase –
Ca s-o alegem înc-odată...
Ne promitea viață frumoasă!

Se-nfășura cu tricolorul,
Credea că-i e pe veci mandatul
Dar ne-a dat tifla, cu piciorul
Acum la Montreal i-i statul.

Trimite de-acolo bezele
Și viitorul ne ghicește:
Și bune să răbdăm, și rele,
Căci Dumnezeu ne ocrotește.

O altă ex-deputățică
Care-a urlat lîngă altare
Handicapată, sărmănică
Acum plecată-i în Germanii...

... Ea, „slugă la popor” acasă –
Departe -- a ajuns chiar slugă,
De țară, mamă nu-i mai pasă
Cînd are gură și-are... pungă!

Le vom vedea întoarse-acasă
Din dulce—ai,neagra-i străinie,
Le vom primi de trădătoare
De la Canada, din Nemție?

Căci măzilite-n zile grele
Visa-vor iarăși parlamentul
Păcatul mare-aici să-l spele
Și să-și declare sentimentul...

Știm prostituția-i o speță
De mii de ani legiferată –
La mama dracului iubirea
De țară, mamă și de tată!

La noi durerea este-n floare,
Ne-ajunge pîn-la os cuțitul,
Tristețea capăt nu mai are
De parcă ne-ar veghea sfîrșitul...

Purtăm povara existenței
Și mai sperăm c-o fi dreptate,
Și mai dăm viselor binețe
Cînd negrul corb la ușă bate!

Dar voi, acele-n zări plecate
Cerșind pe stradă viitorul
De țară-n veci veți fi uitate
Chiar azi vă blestemă poporul.

L-avem pe Dumnezeu acasă,
Lumina plaiului răsare
Numai speranța pare arsă
Și visul undeva --- dispare...