tăcere
în jurul nostru tăcere
nimic nu mai contează
nu ne mai vorbim
nu ne mai zâmbim
nu ne mai privim în ochii
suntem prea ocupați de propria persoană
ne-am închis în carapacea de oțel
a indiferenței
și ne-am înstrăinat
de propriile noastre
familii

tăcere
o tăcere dureroasă
ne cumprinde
nu mai auzim nimic
nici pe cerșetor
nici pe bolnav
nici chiar pe părin-ii noștrii
ce ne strigă din mormânt:
noi n-am fost așa
am fost înconjura-i de prieteni
și am trăit într-o armonie perfectă
cu cei din jur
am iubit viața
ne-am trăit clipa
dar voi nu știți
nici măcar ce vreți
de la viață
această criptare
vă ucide