trimițîndu-mă să fac rândul la capre
am crezut că mama mă pedepsește
îmi spunea că este o plăcere
a copiilor din sat

sfioasă îmi căuta în gânduri
neplăcerile zilnice
zicându-mi așa într-o doară
cine învață carte scapă

filozofia ei era o alternativă
pe care trebuia să o aleg
altfel îmi repeta
avem destule treburi pe lângă casă

nu avea niciodată timp
cineva, ceva, o chema în altă parte
vezi că berbecul a rupt o scândură din ulucă
mi se părea că a căzut cerul pe mine.

soarele rasărit
ca un pepene galben cu raze
statea pe coama dealului
dusesem oile la ciobani
și mă întorceam agale acasă

în sinea mea gândeam
când voi fi mai mare
fug în lumea albă(albă?)
Și așa am tot mers pe la școli.

Aproape singurul din sat
Acum nu mai merge nimeni
Sunt prea săraci.