agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-06-11 | |
Cei plecați din alt secol- nu fugiți nibelungi-
Căutam doar „mai bine”; schimb la răul de- atunci... Întremare visam în dreptăți și dorințe, Auzite-n ascuns; din meleag pentru „ ființe”. În speranța de nou, pentru timpul ce vine, Am decis ce vroiam; să-mi port grija de sine ! Să petrec peste veac- de mileniu sfârșit- Graduând multe școli... La copil pregătit Să dau vis fără griji, cu curaj de nepoți. Căci, în țara mioarei de plai, nu mai poți ! Merge anapoda totul, mulți pierd viață... Ce bun ?! Judecați sunt bătrânii, doctori sunt, sârg nu pun... Este multă minciună, îți vând lucrul furat. Ai pedeapsă degeaba, nu e lege, nu-i stat. Se înfășoară cu șaluri- culori curcubeu- Fiecare cu-un sort; se crezând Dumnezeu. Toți punându-și aproape, ai lor; să se știe Partizani fără țară... Înspre-a țării hoție ! M-am scârbit de orgii, neputință. Sărac, Mi-am lăsat o credință; fugar am plecat, Pe tărâmuri mai noi de Vespuci, de Columb; Să găsesc noi prieteni, mai sinceri în gând... Tot de ai mei- cei fugiții din timpuri străvechi- Neîntorși doar de sila, din zvon la urechi ! Din cea țară, cu rege...nu; regină se pare... Unde tot e cinstire, valoare, onoare, Cu respect de dreptate, iubire de frați; Nu pretinși guvernanți, parlament, magistrați... Ce-n discurs ne conduc și își asigură plată... Și ne întorc la trecutul de om, la primată. Căci, știu doar de al lor ban, egoiștii de ei; Propagandă făcând cât să dai, nu să iei ! Dar, ce este, sau fostul cu gust de pelin, Gând nu-i piedică-n dorul de vis să revin... Și să stau- să las totul din cel ce- am ajuns- Să-mi continui destin neștiut, nepătruns. Să găsesc la morminte de buni, dintre ai mei, Cea credință lăuntre; ”Eternul de-l vrei Îl obții doar cu harul de a da...căci de iei, Nici prieteni nu ai- purtătorul de vină- Ce nu știi să fi bun, ca iubirea să-i țină. Anii toți, cei pierduți într-o goană de avere Să-i împarți, la cei mulți, chiar de nimeni nu cere. Să faci parte de viață, cunoașteri citite; Alor tale rudenii de neam, ne școlite. Cu credință și har dăruiește deplin ! Lasă suflet, nu oase, în pământul divin”. 27.03.2010
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate