|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Sfârșit poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Alexandru Popa [Alex Popa ]
2010-09-09
| |
Frică,
prea multă frică
zace în mine
și nu știu
de ce nu mai pot să ascult
fiecare picătură de ploaie.
Picăturile căzute din cer
care pătrundeau în fiecare parte a ființei
erau viața mea... odată
Nu mai miros
zilele de primăvară care erau surorile mele.
Acum
sunt rudă cu zilele ploioase din Londra
care mă jelesc.
Acum
sunt doar un corp.
Exist
și nici măcar nu îmi pasă.
Frică,
prea multă frică
zace în mine.
|
|
|
|