agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-09-19 | |
„- Păianjen!”
Și când să îl strivesc, ochii-i licăre-ngrozit și mă opresc; o ultimă secundă - atât cât îl privesc -, înșiră firul pânzei prin vibranta-i mișcare spre destinul colorat cu pante circulare din transparență, - de-o enigmatică putere ghidat - alunecă mistic și e-alungat în transcendență. Multiple picioare – chiar mii construiesc artă indescifrabilă ochilor ce acaparează doar imaginea gri; dincolo de poartă, unde fantasticul de real se scindează, făptura subestimată plânge, chinuită de infatuarea omenească ce pe creație-i se răsfrânge. Obstinarea de a lăsa urme a existenței lui, - în colțuri sau alte locuri sumbre – îl înghimpă să-și dea suflarea, muncindu-și robota, nedeviat păstrându-și cărarea unde rătăcesc sacre arhaice fărâme din prada proaspăt înfrântă în duelul unde cel puternic rămâne; însă legea junglei e doar un fir răsucit în natură cusut din tortură și umplut din a victimei frântură. Vietatea fără vlagă, pâlpâie, urlă – dar nu se-aude, când anxietățile-n suflet i se-ncheagă; mândria-i închide exteriorizările surde; și cum n-am străpuns al său tărâm secunda-i periclitată prin ultimul cuvânt din balada fericirii lugubru ancorată în moartea unui păianjen pe care, totuși… îl sfărâm; și-n clipa ce îi privesc firul argintiu de ață, mă-ntreb ce a simțit păianjenul știind că-i la răspântie de viață?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate