nu pot trece de percepția voastră
ca o goeletă rapidă
cu velele umflîndu-se ca țîțele pe sub cearșafuri de nori
spintecînd verdele-bleu lichid cu nonșalanță
deși mi-am încărcat în cală tone de sensibilitate
sticloasă autocritica mă trage în adîncuri
și-atunci ca să nu mă-nec
răstorn frazele le scutur bine și din saci pică
un sîmbure mare uleios și subtil aromat
inspir gust și pricep
suntem ca rozele care nu pot îmboboci
sclifosind gestul firesc
primește-mă spin în sînul tău
dulce-amară deziluzie pospăită literar
cînd de fapt ar trebui să înflorim pur și simplu
în ciuda coercițiilor și a restricțiilor meteo
dă-l dracu de parfum cu redundanță lui curată
repetă după mine
soarele nu e nociv doar se plictisește
dezgustat de o inutilă îndelungată așteptare