Tot se-nvârte-n jurul meu
O muscă nebună.
Mă tot supără mereu.
Să-i cânt eu în strună?

Nu accept așa salău
Pe fruntea-n sudoare;
Zboare-n valea cu vălău…
La vaci, pe picioare!

Nu-nțelege că-s nervos
Cea muscă măiugă…
Să-și găseasc-un alt chelbos,
Din sânge… să-i sugă.

Cum să fac să scap de ea?
E iute… ca viespea.
Mă îndrept către ciușmea
Să-mi stâmpăr și setea.

Mă dezbrac până la brâu,
În palme iau apă;
E rece ca cea din râu…
Răcoarea mă-nțeapă.

Mă clătesc și pe sub braț,
Pe spate așijderi.
Simt parfumul de fânaț
În trupu-mi... cu frigeri.

E plăcere-a fi-’nțepat
De apa ce-i rece;
Vezi, să fii lună-curat!...
Ca musca… să plece.