Dinspre inelele teiului
Anii s-au ridicat
În trunchi viguros și în miresme moi.


Casele,
Cu neclintite ferestre,
Își povestesc istoria sepia
În sărutul prelung al amurgului.


Tu,
Bătrânule fotograf,
Suprapui primăvara, peste vară,
peste toamnă, peste iarnă -
Copii, nepoți, strănepoți
În aceiași emoție c-ai fost
Val
Și ecou dinspre țărm.