agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-11-28 | | Eu te-am cerut sa-mi fii pereche, la dumnezeii mei de sus, Pentru ca steaua vietii tale, nu se va stinge-n alt apus, Si nu vreau sa impart cu nimeni, lucirea ochilor tai dragi, Sub ale caror pleoape stau, ca noaptea-n frunzele de fragi. Eu ti-am pus lacrima-ntre gene si-n par ti-am impletit cununa, In noptile cand ai dormit si-ai fost a viselor stapana, Ti-am pus tacerea peste frunte si-obrajilor le-am dat sarut, Sa vad cum cresti printre cuvinte, in alt taram necunoscut. Ti-am dat mereu ca semn de pretuire, al meu nevinovat suspin, Legandu-ma tacut pe langa suflet, cu vraja anilor ce vin. Si-am dat fiorii la o parte, emotia-am scaldat-o in delir, Pastrand eternitatea numai tie, in dulci miresme de zefir. Eu te-am cerut sa-mi fii pereche, eu tie in genunchi iti cad, Sa-ti lasi privirea peste mine, cum lasa ramura de brad, Racoare peste tampla arsa si adieri pe fruntea-nfierbantata, Jurand sa nu mai pleci din mine, jurand sa nu mori niciodata.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate