de dimineață pe la un’șpe iubita mea codobatura mia-miuța s-a trezit cu curu-n sus cu penele înfoiate scoală-te împuțitule și scrie poeme că nu mai avem cafea jacobs și nici tutun cubanez fierbe și tu zațul de ieri și recuperează chiștoacele să facem penale așa ceva să-i dai lu’ mă-ta vidanjorul meu desface pachet nou de jacobs pachet nou de tutun cubanez aduse din germania cu vaporu’ vezi fă că germania e în europa cu vaporu’ pe dunăre boule când mă duc la el du-te și tu cu el are nevoie de copilot pe vidanjă și să-i ții furtunu’că pe poemele tale nu dă nimeni doi bani sau cel puțin scrie-le pe orizontală că s-au prins ăștia că tragi la fit cu poemele tale verticale și te iau la ochi și ecologiștii că faci risipă de hârtie energofagă și pe deasupra pare și cartea mai plină aici mi-am ieșit eu din țâțâni ie-te a dracului zic ie-te a dracu’ mă învață ea să scriu poeme pe mine care scriu poeme de aproape cincizeci de ani și vrea acuma când scriu poeme moderne chiar dacă nu am sub patruzeci de ani să-mi schimb iar stilu’ și zisei apăsat
eu
scriu
poezie
modernă
adică
verticală
na!
na că involuntar îmi scăpă un semn de mirare uite tâmpitule că singura ta cititoare de trei zile încoace gia iova o americancă bogată face mișto de tine scrie-i un poem orizontal poate pică de un pac de jacobs și de un pac de tutun cubanez taci fă proasto nu vezi că face și ea poeme nu scoți de la ăștia nici cât un pârț de la un măgar mort da’ hai să fac un poem orizontal ratând șansa de a mă bălăngăni într-un ștreang alături de francois villon un tip care scria balade desuete și mai mult verticale decât orizontale