agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-01-26 | |
în fiecare duminică
e zi de spital, simone un hol nesfârșit pe care-l zgârii cu unghia cineva cântă prin ziduri n-ar fi nimica, simone au fost atâtea duminici fără porumbei de hrănit copiii purtau praștii întinse pentru o țintă nevăzută și m-am temut mereu că voi vedea animale zbătându-se în fiecare duminică e zi de spital e singura zi în care fericirea umblă de la unul la altul așa cum e fiecare-și târăște orbul pe lângă zidurile cele mai cunoscute în urmă rămâne o dâră năucitoare un loc de execuție cu o floare în mijloc zilele trec zilele trec odată am visat că mă urma un câine mort am vrut să-i dau ceva să mănânce n-a vrut, a fost ca și cum pe asfalt îi făcusem un fel de lalele albastre odată aveam un acvariu cu pești colorați și-o bluză neîmbrăcată pe scaunul de lângă pat televizorul era mereu aprins vorbea prin toate lucrurile cu aceeași lumină albastră de netrecut în stradă bătrânii golesc fântânile de ceva mărunțiș femeile strălucesc în soare zilele trec prin lamele fluturilor fericirea se lasă ușor la pământ în urmă rămâne o dâră năucitoare și-o pasăre albastră cu strigăt ascuțit
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate