încă de mică mă țin tare
că nu mă tem de singurătate
vine des, fără s-o cheme cineva
și fumează dezbrăcată înaintea mea

tace nu pentru că stă lângă mine
bem ceai fără zahăr și jucăm șah
ardem fotografii: ea, eu, pe alocuri noi
la un moment nici nu mai vreau să merg
- așa îmi ești frumoaso, trișezi!

uneori plecăm sus pe acoperișuri
ascultăm visuri străine
le prindem în borcan ca pe fluturi
și le privim pe rând până se termină țigările

când vine dimineața
naiba să o ia - infinitul
ne trezim într-un pat și așa zi cu zi

dimineața ieșim pe afară
azi am văzut doar urme, pantofi
câțiva copii, picioare lungi și mâini grăbite
copaci, pereți și scările

noi nu privim fețele oamenilor
ca să nu obosim
doar le fumăm