agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-09-02 | |
Cum să te-aduc în viața mea?
Te rog, iubito, mă învață Căci nu mai pot oricât aș vrea, Singurătății să-i fac față. Oricât de mult m-aș amăgi Că pot trăi și fără tine, Mereu ceva îmi va lipsi Și-acel ceva ești tu, știi bine. Așa timid cum mă acuzi, Duc un război cumplit în mine Iar teama c-ai să mă refuzi Încătușat în plumb mă ține. Prea multe chei mi s-au ascuns Și plumbul tot mai greu m-apasă Până în suflet mi-a pătruns Și nici să sper nu mă mai lasă. În beciul ăsta prizonier, Singurătății-adus ofrandă, Să mă iubești nu pot să-ți cer Căci inima nu se comandă. Dar te-aș ruga, din când în când Să-ncerci în ochi să mă privești, Să-mi vezi în suflet și în gând Și poate-o cheie-ai să găsești. Cu ea cătușele desfă-mi Și lasă-mi spiritul să zboare, De poți, încrederea redă-mi Și-aprinde-n noaptea grea un soare. Că prea mult întuneric e Pe strada mea de la o vreme Și-oricât aștept eu soarele, Să mai răsară, nu dă semne. Singurătatea m-a-nrăit Și m-a făcut să nu-mi mai pese, Am fost rănit și am rănit, Tristețile au fost prea dese. În tot ce fac și-n tot ce spun, Conștiința nu mi-e împăcată, Dă-mi un motiv să fiu om bun, Așa cum mă știai odată. Redă-mi în suflet liniștea, Redă-mi și zâmbetul pe față, Să fiu al tău, să fii a mea, E tot ce-mi mai doresc în viață.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate