stai să vezi ce ușor se toarnă nimicul în forme
și cum se coace el, la foc mic, până când
nu mai știi pe ce parte ustură mai tare

vom vorbi despre mine
despre cum mă loveam eu zilnic în dalta dumitale
și despre cum săreau din mine așchii ascuțite
despre cum se-nfigeau ele sfârâind în inima cuvintelor
topindu-se acolo cu miros de marmură și îngheț

despre femeile
capabile să-și toarne singure oricât de mult
pământ deasupra
dar care nu-ți vor permite
niciodată
să le-ngropi

sau să vorbim despre tine