Târziu s-au închis ochii doritori de petreceri
lăsați cu greu purtați în patul conjugal

imaginile din vis mă strămută
pe toată lărgimea lui de parcă
nu ar fi suficiente acele locuri minunate

spre ziuă intră pe fir coșmarul
cad pe covorul albastru
cu mine deasupra se rostogolește
făcându-mă prizonier

nu
nu
nu

într-adevăr mi-e teamă
unde vrea oare să mă ducă
mai bine mă trezesc

și mă trezesc în strânsoarea
brațelor visului ei