agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-02-05 | |
Timpul trece, ... nu se mai întoarce,
Da, ... chiar toate trec, în umbre albe. Supărarea lor cea mare este neîntoarcerea, Nu ce credem noi, plecarea. Toate pleacă ! Rândunelele sunt niște ființe, Care fac ce le convine. Ele stau într-un loc, cât vor, După care pleacă-n zbor. Ele vor călătorii pe alte pământuri, Într-ale sale străfunduri, Unde și acolo o s-o ducă bine, Cum au dus-o înainte. Toate pleacă ! O piatră stă așezată, Apoi la o tremurare neașteptată, Sau orice mișcare a naturii, Poate chiar în mâna omului, Pleacă și aceasta din așezare, Unde și-a petrecut a ei realizare. Toate pleacă ! O fată care a stat lângă al ei băiat, Mult iubit, mult așteptat. Puțin timp, sau aproape o viață, Oricum asta nu contează. Găsește la un moment dat motiv, Să plece și aceasta definitiv. Toate pleacă ! Un bebeluș stă în a sa mamă, Timp, în care așezarea îi devine dragă. Când să iasă-n lume, el opune rezistentă, Dând semne că nu vrea o altă existentă. Dar după lungi eforturi pleacă, Neavând ce să mai facă. Toate pleacă ! Se întâlnesc adesea probleme, Interioare, sau exterioare. Care ne pun într-o situație, Chiar și umilitoare, Și de care, Se va ivi o scăpare. Toate pleacă !
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate