agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-04-10 | |
O icoană veche de lemn afumat
La care, candela mai stă aprinsă În casa nopților cu îngeri din Banat, Îmi reconfirmă rădăcina bine prinsă De pulberea osemintelor sacre Prin care, spre foaia verde, Se emit incantații din susur de ape. Bunii mei... Sunt suferind al luminii sfârșite Sau al începuturilor de Infern, Smerit compozitor de vise pierdute Menit pe portativul vieții să le aștern. Mă văd condus la masa zeilor cu liră De către Jora și Andricu, în formula: Gesualdo da Venosa, Lully, Purcell, Iar slăbiciunile față de voi se deconspiră Prin eufonia imnului rebel. Sunt... Doru Popovici! Autor și personaj al frescei byzantine Și-mi este frig în triptic bacovian De-atâta melos...Ah! Fagotul, Plânge odată cu mine În tumultul fortissimo de pian! Mă dor viorile, vibrând extazul Propriei mele ființe, Iar în oglindă privind, îmi pipăi obrazul Pălmuit pe nedrept de atâtea sentințe. Sunt ostenit de toate cele grele, Și cât de mult privesc de-aici, -în urmă- La pasiunile și decepțiile mele, Descompus sub stratul gros de brumă. O icoană veche de lemn afumat Mi se oglindește-n lacrimile serii În chip de Maică, și rugă de-nălțat Peste orice tensiune a durerii...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate