cinci copii de ploaie se jucau în vânt
îmi zgâriau tusea cu unghiile
și îngânam transpirația lor

mi se adunase în măsele tot întunericul
și tu erai o carie răspândită în tot corpul

ți-ai deschis umbrelele lângă stropii ce-ți cereau scuze

~~

când te-ai apropiat ultima oară am simțit tot soarele ducându-mi-se-n cap
urca în patru labe pe pastilele crescute din carne

ai îmbrăcat cei cinci copii cu pielea ta