agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-05-04 | |
ne holbam la tunelurile astea oarbe
ce scuipă frânghii de noapte regurgitând trenuri vuind cu voci felurite ca pe niște oase din subteranele-fără-de-gânduri și cântam, șopteam un cântec de leagăn unul către altul cu neputința celui care se-neacă șopteam în timp ce orbeam cu tălpile înfipte [și era răcoare totodată și mă simțeam ca-n sfintele taine când se deschide pământul și dintre ceruri se-arată] a deschis ușa și-n urma ei s-a auzit un strigăt de prunc în timp ce ea dispărea ca o pată în lumina dureros de întinsă pe poartă și pruncul privea cu ochii mari cu o groază nemăsurată în timp ce lumina îl învelea pe sub subțiori, glezne cu sânii de lapte cu părul în șuvițe de flori cu buzele zâmbind ușor fisurate cu degetele oarbe și moi întinse ca niște tentacule boante cu pântecul ei cald și aproape [mizantropic el stătea strâns, eu în picioare ceva mai ferit ne-atingeam într-un cânt și-i simțeam palmele cum se strâng, îmbrățișându-ne] asta s-a sfârșit demult devorând și ieșind din tunel într-un alt pântec stau lângă cruce străin, cu palmele privind spre pământ nu am nimic doar curg [inadvertent el se ridică și fuge, se-mpiedică și cade și-n visul meu căderea-i fără sfârșit]
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate