agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 834 .



Zeița mării
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [JustLive ]

2012-06-08  |     | 



Clipă după clipă tânjește după tine,
Precum orbul lumină și sufletul iubire,
De ce-ți doresc făptura?...nu chinuri și suspine;
De ce nu simt căldura din a mea zidire?...

Cruce după cruce în pământ înfig...
Pașii-mi îngheață,ochii mei se sting,
Lumină vor să aibă...răbdarea e un chin,
Un chin ce mai adapă și-un alt suflet deplin.

Un suflet ce revarsă lumină-n întuneric,
Un suflet ce îmi ține...aprins,focul cel veșnic,
Un suflet ce își poartă chipul său angelic,
Un suflet ce mi suflet și-n al meu trup demonic...

Îsi are trup de lut, din mare răsărit,
Clădit cu mâini sfințite,de zei e prețuit...
Universu-i martor,se-nchină măgulit
În fața frumuseții, infinitu-i mit.

Ochii-i-s o taină,izvor al altora,
Ochii-i-s trădarea,tot al acelora,
Ochii ei nu sunt văzuți de muritori
Ochii ei sunt suflet,doar,pentru noi doi.

Buzele-mi alină cu dulci picuri de rouă
Scăldați pe ale ei buze,cu mâinile-amândouă
Îmi cuprinde trupul cel mâncat de molii...
Și c-o simplă vorbă,ea-mi alungă norii...

Îmi strânge-n brațe corpul,cel urât și veșted...
Și-mi privește fața cu ochii ei de trăsnet,
Ca după două clipe,să plece-ndepărtare...
Și-aștept la malul vieții...căzut oare-n uitare?

Se va-ntoarce-mi zise..să renasc și eu,
Din apa mării sfinte,să devin un zeu...
Să-mi scriu,eu,bucuria,pe-o stâncă de granit,
Iar crucea mea cea aspră,scrisă în nisip.

Simt că e aproape...dar,pasu-mi e prea mic,
Și-acum cu tot răsuflu,strig și strig și strig:
Ridică-te la mine,zeiță scump-a mării,
Să-ți văd iarăși,eu,ochii...nu mă da uitării,
Gândește-te la mine...să trăiesc și eu...
Că mă gândesc la tine..în trupul meu..mereu...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!