În dimineața aceasta
Străzile sunt foi... goale.
Oamenii fug înnebuniți să adune
Pașii risipiți.
Nici vorbă de zori de zi.
Un ecran imens
În aparat nu este peliculă.
Astrul zilei, un vecin
Indiscret.

Ies din casă,
Lumea este tăiată în felii
Sau doar pare așa
Din spatele jaluzelei albastre?
Toate feliile cad
Ca o bibliotecă deranjată.
Ultimul cade cerul...
Cu revelația orizontului.


Până seara trebuie să pun feliile la loc.
Lumea
Un alt poem fi-va.

Străzile
Se citesc singure noaptea
Iar mâine... foi de...
Goale, ca la naștere.