Tocană „a la Pamfil”

Dragi băieți și voi, dragi fete,
Dacă-i vorba de rețete,
Să vă zic un preparat
Cu un nume cam ciudat:
„Una, două, trei și patru
de mănânci, vei rupe patu!”
Presupun că iar zâmbiți
Și la „șotii” vă gândiți,
Dar să știți că-i zic așa
Nu c-ar ajuta cumva
La „probleme speciale”
Și la organe vitale,
Da-i vorba de cantități,
Kile-ntregi sau jumătăți
De legume din grădină,
Culese de gospodină:
1 (un) kil bun de gogoșari
Roșcovani, dar nu prea mari,
2 (două) kilograme ceapă
(Eu prefer ceapa „de apă”)
3 (trei) kile de ardei gras,
Galben- miez de ananas,
4 (patru) kile de tomate
Dulci, zemoase, bine coapte,
Usturoi- o căpățână
Că face mâncarea bună,
Ardei iuți, după plăcere,
Că „pișcă” fără durere,
Sare, piper și ulei
Și chiar „Delikat”, de vrei...
Precum bănuiți și voi,
Nu-i un preparat de soi.
E-o mâncare „peizană”,
De fapt, un fel de tocană,
Cu un gust ce te obligă
S-o servești cu mămăligă.
Și cum mămăliga are
Indice glicemic mare,
E prilej de supărare
Căci provoacă îngrășare...
De-o mănânci fără control
Patul e în pericol!
(Treaba asta cu accentul
Mi-a cam compromis talentul!)
Preparatul nu-i prea greu,
Să vă spun cum „lucrez” eu:
Ca să nu-i fac murdărie
Măriei în „prăvălie”,
Spăl legumele-n grădină,
Sub o tufă de glicină.
(Am scăpat acum un an
Vreo doi sâmburi de bostan
Într-un loc pe pardoseală
Și-am primit o chelfăneală,
De-am promis- ca s-o împac-
„Mamă, asta nu mai fac!”)
Toate pregătite sunt,
Acum ceapa toc mărunt,
Usturoiu-l toc la fel,
(Nu omit nici un cățel),
Torn uleiul în ceaun
(Mai mult de-un pahar nu pun)
Și încep să le călesc
Până se îngălbenesc.
(Nu prea mult, cam cum e paiul,
Căci altfel, e mare baiul!)
Gogoșarul și ardeiul
Gras sau iute sunt temeiul.
Eu îi tai, de bună seamă,
Îi sărez (să lase zeamă)
Și-i arunc în ceaunel
Să se călească nițel.
Între timp fac cubulețe
Din roșiile mălăiețe...
Când ardeiul s-a muiat,
În ceaun le-am aruncat!
Fierb temeinic, mestecând
Tocănița, până când
Zeama toată a scăzut,
Culoarea s-a prefăcut
Din roșie cum era,
Într-o nuanță grena,
Dar să știți că n-o servesc
Imediat, căci o răcesc
Și-o depun în frigider...
Cred că este un mister:
Când e rece (nu-i minciună!)
E de zece ori mai bună!
Din această cantitate
(Zece kile de bucate)
Eu mănânc o săptămână
(Și să știți că-i foarte bună
La servici:
Borcane mici-
Pregătesc de azi pe mâine
Un borcan și-un sfert de pâine
Graham, neagră, cu secară-
E o pâine necesară)...
Dar acasă foamea strigă:
„Pune iar de mămăligă!”
Dintr-un mălai țărănesc
„Polenta” mi-o pregătesc
(O mămăligă vârtoasă,
S-o dai de-a dura pe masă
Ce-o răstorn imediat
Pe un fund de lemn, curat).
Peste „polenta” fierbinte
Torn „produsul” dinainte,
Rece, de la frigider...

(Mii de scuze eu vă cer
Că pofta v-am răscolit...
Și vă spun „Bon apetit!”)