bem la New York se moare
și pasărea fără aripi
se așază la masă cu noi
are ciocul îmbibat în sângele scurs
uimitor
peste timpul strivit pe care îl cercetăm
prin ecranul cu pești toxici alături
de halba cu bere sortită
să aducă aerul bolnav al
rației de viață
liniștita prăbușire ne inundă venele