Dumnezeu rîde. O explozie de cristale e în aer
soarele acoperă luna cu raze mîngîietoare.
Dumnezeu plînge. Cristalele se sparg în cioburi
în care îți rănești laba piciorului desculță
furtuni acoperă Terra cu dune de lacrimi
din norii ce varsă apa divină în pămîntul
din care învie morții. Dumnezeu e indiferent.