te cunosc după unduirile trupului în care zace un suflet nefolosit
n-ai cunoscut niciodată culmile alpine ale lui Dumnezeu
acolo aerul e rarefiat
și plămînii tăi generoși sunt făcuți din material subțire
obrazul tău gros suportă orice palmă
fără necesitatea de a-l întoarce pe celălalt

plec de dimineață la serviciu
te las
încuiată în camera cu vise de viciu