agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 808 .



gânditorul de la hamangia via peștera muierii
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pigudel ]

2012-10-30  |     | 



aș minți dacă aș spune că sunt supărat
acum când ireparabilul s-a produs
așteptându-te să te-ntorci la mine cu președintele țării
ducând pe umeri uriașe pietre de moară
pe care eu nu le-am terminat niciodată de numărat
deși nu am înțeles pe -atunci mai nimic din filosofia
și înțelepciunea pietrelor de-acum 30.000 de ani așezate
cu delicatețe absolută pe măsuța pe care-ți scriam poezii
eu îți spuneam somnoroasă adriana dar tu nu adormeai niciodată
citindu-mi în palmă toate erele geologice de care mă-ndrăgostisem
palma ta se pietrifica în palma mea
rând pe rând schimbam toate erele și toți aștrii
cădeau fulgerați meteoric din balcoane cu mult înainte
de sfârșitul lumii anunțat pentru anul 2029
am fost fifty –fifty
eu am fost la toate cursurile tale preferate
susținute de domnul președinte emil constantinescu
dar nu am înțeles niciodată cum se poate ca rectorul universității
să plece acasă numai de la 3 dimineață
netrezindu-și subordonații secretara adormită
pe fața de masă donată de o universitate celebră
polițiștii paznicii vardiștii în fine cine trebuia să nu doarmă
la acea oră matinală în afară de noi amândoi mai ales
când pe stradă trece viitorul președinte al țării
nimeni nu fură toată lumea citește o carte de poezii săpată în pietre
numai noi amândoi am fost unul alergând toată noaptea după o stea
și eu abia acum am ajuns la ea draga mea
și am așezat-o pe soclul omului universal
și am întins-o pe șiragul de pietre cu semnătura olografă a facultății de geologie
ca și cum toate colegele tale cu părul întuneric s-ar fi gândit o viață de om
ce și cât să-mi scrie despre psihanaliza râsului din peștera muierilor
întoarse pe dos pentru a audia cursurile celebre de angelologie
ale lui andrei pleșu din amfiteatrul titulescu arhiplin
pălmuit de înger ca iacov ministrul culturii
de-abia mai putea ajunge la pupitru prin mulțimea însetată de absolut
acest fapt a dat o dimensiune angelică întâlnirii noastre
tu ai fost pentru mine o revelație adevărată și o fată cuminte
pentru tine m-am născut din adâncuri deși-mi spuneai că
adevăratele zăcăminte le voi vedea mai târziu după sesiune
trudind ca un miner în fundul pământului pe acolo
pe unde se spune că au făcut dragoste dinozaurii în călduri
pe urmele lor amândoi am făcut jogging
via botanică eroilor regie de mi se părea
că ai fost născută să fii campioana mea
de aceea nu am jucat totul pe-o carte
de parc-aș fi știut că viața ne va lovi cu sălbăticie ca minerii
pe cezar ivănescu nedespărțindu-l de dorul de moldova
știu că tu ești fericită cu o casă de copii și o carieră strălucită
nu te-am uitat cum aș fi putut să te uit
când tu ai fost singura mea draga de ea
care l-a interzis pe președintele țării
căzut pe gânduri ca gânditorul de la hamangia
despre mine voi vorbi mai puțin
despre cei care urmează după mine voi vorbi până mor
să-ți mai spun că locuiesc printre actuali și foști securiști
pe care președintele emil constantinescu nu i-a putut înfrânge
pentru că râurile subterane ale răului așa cum m-ai învățat sunt infinite
și răul nu poate fi stârpit cu ușurință
primește acestea ca din partea unui copil francez
ce stă la masa de taină cu bunica portugheză și unchiul ardelean
singurul care a vorbit în limba copilului am fost
și voi rămâne eu așa cum mă știi
el nu voia să mănânce el își voia părinții
m-am jucat cu el ne-am bătut cu bulgări de zăpadă
am cântat în limba franceză sur le pont d’avignon
deși el era din avignon dar eu n-am aflat decât mai târziu
nimeni nu l-a putut opri din plâns


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!