agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-11-08 | | Psalmul 1 1. Ferice de omul ce nicicând se duce La sfat cu cei răi, scormonind în sorocuri; El nu stă-n păcatele lor, la răscruce, Și nici nu stă-n jilț cu cei plini de batjocuri! 2. Ci-n Legea cea Sfântă-și găsește plăcere; El cugetă ziua și noaptea la Lege! 3 El este ca pomul ce veșnic nu piere Pe lângă-un izvor răsădit, rod să lege; Iar rodul și-l dă totdeauna la vreme, Frunzișul cel verde nicicând nu pălește. La fel e și cel ce de Domnul se teme: El tot ce va-ncepe, cu bine sfârșește. 4. Dar oamenii răi vor avea altă soartă: Ei sunt ca o pleavă ce-o spulberă vântul. 5. În Ziua Dreptății, când nimeni nu iartă, Privi-vor în jos cum i-nghite pământul. La fel, păcătoșii pleca-vor privirea, De stau la sobor cu cei drepți împreună. 6. Căci drepților știe-le Domnul menirea, Iar răii iau calea pieirii ca bună. Psalmul 2 1. De ce-apare-n neamuri așa-ntărâtare? Încât stau în cuget cu lucruri deșarte? 2. Și domni și-mpărați peste-atâtea popoare Þin sfat împreună și-un plan fac aparte, Luptând contra Domnului cu-atâta orbire, Luptând contra Unsului Său pe vecie, 3. Zicând: "Hai să rupem aceast-alipire, De lanțuri divine, scăpare să fie!?" 4. Dar Cel ce măreț șade-n ceruri, zâmbește; De truda lor proastă oricând joc își bate. 5. Apoi, în mânia Lui, vajnic vorbește: Băgându-le groază și-urgie în spate. 6. Și-astfel le dă sfatul, să știe oricine: "Aveți pe-Împăratul: Mi-e Fiul, Mi-e Unsul; Pe muntele Sion L-am uns pentru Mine! De-aceea Pământul s-asculte de Dânsul!" 7. Iar Unsul răspunde: "Această poruncă Vesti-voi oricui, fiindcă Domnul îmi zice: Tu ești Fiul Meu, din veci născut încă; 8. Tu cere-Mi și-Þi dau orice lucruri promise, Noroadele lumii și țările toate, 9. Cu-n fier, drept toiag, Tu le sfarmi ca pe oale". 10. De aceea, 'mpărați, voi să fiți cu dreptate, Voi judecători - cu legi imparțiale! 11. Pe Domnul cu frică slujiți-L, să știe; Și fiți bucuroși, tremurând de-a Sa forță, 12. Cinstindu-L pe Fiul, să nu se mânie Pierind de urgia-I, arzând ca o torță. Ferice de toți ce-n El cred pe vecie! Psalmul 3 1. Doamne, ce mulți vin vrăjmași să mă-ncline! Ce gloată-n revoltă mă-mpresoară acuma! 2. Ce mulți sunt aceia ce zic despre mine "Nici Domnul nu-l scapă, ci moartea lui numa'! 3. Dar Tu, Dumnezeu, îmi ești scut de scăpare, Tu ești slava mea, și-mi susții a mea frunte. 4. Mă-nalță iar Domnul că-L strig cu tărie Și El îmi răspunde din sfântul Său munte. 5. Mă culc și adorm și mă scol fără teamă, Căci Domnul Mi-e sprijin când mii mă-mpresoară 6. Și-s mii, zeci de mii de noroade de seamă, 7. Dar strig: scoală, Doamne, mă scapă Tu, iară! Căci Tu, pe obraji, bați vrăjmașii în pripă, Zdrobindu-le dinții-nrăiților firii. 8. La Domnu-i scăparea în orișice clipă, Poporul e-al Tău; Tu redă-l proslăvirii! Psalmul 4 1. Răspunde-mi când strig, Dumnezeu al candorii, În larg Tu mă scoate când sunt la strâmtoare; Ai milă și-ascultă-mi Tu ruga-adorării! 2. Cât timp lumea-mi calcă slăvirea-n picioare? Cât timp mult iubi-veți voi deșertăciunea, Umblând cu minciuni precum cel ce bârfește? 3. Să știți voi că Domnul îmi dă iertăciunea Atunci când m-alese ca om ce-L iubește. Iar El mă aude strigându-L fierbinte. 4. Temeți-vă-n tremur, fugind de păcate, Spuneți-vă-n gând aceste cuvinte Atunci când în pat luați tăcerile toate. 5. Cu-ncredere-n Domnul, dați jertfe ne-atinse. 6. Când mulți fericirea se-ntreabă cum vine, Eu zic: "Ea răsare din raze nestinse, Din Fața Ta, Doamne! Trimite-o spre mine!" 7. Tu-mi dai bucurie în suflet, mai multă Decât au ei rodul de grâu ori de vie. 8. Eu dorm liniștit, căci Domnul m-ascultă, Și numai Tu, Doamne, îmi dai tihnă vie. Psalmul 5 1. Apleacă-Þi urechea la ce spun, Părinte! 2. Grăiesc în suspine și-Þi strig, Împărate Și-al meu Dumnezeu, căci mă rog eu fierbinte; 3. Ascultă-mi Tu glasul în zori minunate, Când e dimineață, mi-ndrept rugăciunea Spre Tine, o Doamne, și-aștept pietate, 4. Căci Tu nu ești Domn cărui răul să-I placă, Nu stau lângă Tine nici răi, nici fățoșii; 5. Nebunii în preajmă-Þi n-apucă să-Þi treacă. 6. Urăști făr'delegea, zdrobind mincinoșii; 7. Dar eu, de te-nduri, îți intru în casă Și-n Templul Tău sfânt mă-nchin cu sfială... 8. Îndrumă-mă-n calea-Þi ce-o știi luminoasă, Ferit de dușmani, fă-mi Tu calea o coală, 9. Căci totu-i minciună în strâmba lor gură; De mari răutăți li-i inima plină; Mormânt li-i gâtlejul, căscat pentru ură, Vorbirea lor blândă li-i falsă, meschină. 10. Lovește-i, o Doamne! Cu vină-i socoate, Prin sfatul ce-l dau, tot prin el fă-i să cadă! 11. Trântește-i în stivele lor de păcate, Căci ei contra Ta se răscoală grămada! 12. Atunci cei ce-n Tine se-ncred cu tărie Mai veseli vor fi sub a Ta ocrotire. 13. Doar Tu ești pricina de-a lor bucurie, Căci Tu îi glorifici cu-n scut de iubire Și Tu îi înconjuri cu-a milei tărie. AMIN. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate